N-AM TIMP!

N-AM TIMP! Traim pe fuga , mancam pe fuga, iubim pe fuga ,dormim pe fuga. Intre dimineata si seara, e sprintul. Ne trezim ca trec anotimpurile peste noi.. Apropo e "primavara" demult.. Anii fug si ei. Ne ardem viata in birouri rigide, in zgomotul tastelor si al aparatelor de aer conditionat, inchisi in calculatoare, despre care ne amagim ca ne-ar fi ferestre spre lume.

Visam pe google, radem pe facebook, ne dam intalnire pe mess.Ne traim iubirile in sms-uri si ne amagim c-am fi fericiti. Cand de fapt nu suntem deloc.. Ne culcam cu stiri si talk-showuri, ne  trezim la fel, cu iluzia cunoasterii. Ii sunam pe cei dragi in graba , poate din automatism, ca apoi sa`i repezim, aruncandu-le in fata arogantul " N-am timp!"

Discutii, telefone, resemnare, nervi,evadare. Evadare? Alergam in sprint spre vacanta..O saptamana, doua.. Pauza de respiratie. Niciodata detasare, insa. Chiar asa cand ti`ai inchis ultima data telefonul? Si ai spus "Azi NU!"? Si apoi o luam de la capat , mai invelsunat. Crispati, hulpavi, avizi de viteza. Pana la urmatoarea pauza .. Si tot asa.Roboti rigiti, prizonieri in propriile vieti.. fortati sa invatam lucruri de care ne dam seama mai tarziu ca nu ne ajuta la absolut nimic.. De parca daca ne-am opri am pierde TRENUL!

Caram dupa noi povara grea- globul prejudecatilor-.Gandim... cu viteza gandului.Pierdem esenta caci niciodata N-AVEM TIMP!.

Citim titluri,dar uitam povestile.

Ne uitam la film, dar uitam mesajul.

Ne invartim toata viata in jurul "banilor". Constientizam ca-n viata derapam mult mai usor decat credem..Dovezi? Avem indeajuns

Ca sa faci parte din lumea asta, trebuie sa ti pasul cu ea.. Asta e pretul pe care il platim cu totii.

Uneori simt nevoia sa'mi cer timpul inapoi. Dar... N-AM TIMP sa fac asta. Sunt prea prinsa in a face altceva.. Si e ciudat intrucat ar trebui sa imi folosesc timpul si pentru mine, pentru persoana mea..

Trebuie sa fug acum, vine Pastele... Undeva,  cineva ar putea sa ma lase in urma..